Prizonieri ruși în 1944:
–Nemții ne-au aliniat pe toți și au ordonat să săpăm un șanț foarte lung, lat de 1 m, adânc de 2 m și lung cam 100m.
După ce noi, prizonierii ruși am săpat șanțul, nemții au ordonat ca șanțul să fie umplut cu evrei în picioare unul lângă altul, și ne-a ordonat nouă, rușilor, să-i îngropam de vii.
Noi am refuzat, am aruncat lopețile și am zis că nu putem face asa ceva…
Nemții au zâmbit… Au scos toți evreii din șanț și i-au aliniat în partea opusă a șanțului ordonând ca noi să ne băgăm în șanț, noi rușii. Odată intrați în șanț, se făcu liniște. Toți așteptam ca să fim mitraliați pentru refuzul nostru. S-a apropiat un ofiter râzând, care adresându-se evreilor, le-a ordonat lor să ne ingroape de vii.
Nu a terminat bine de vorbit, că evrei deja se băteau pe lopeți, sărind șanțul în partea unde noi eram înainte și cu o viteză uimitoare, chiar cu sârg, ne îngropau de vii… Unii ne călcau pe umeri și pe cap pentru a tasa pământul…
Când ne-au rămas doar capetele deasupra, unii respirau cu țărâna în gură, ofiterul a dat ordin să se oprească din lucru…
Se apropie de șanț și se uită la noi… Câteva minute nu a spus nimic, s-a asezat în fund pe o valiză din lemn și se gândea…
Apoi dintr-o dată se ridică și spre uimirea noastră, a prizonierilor ruși, îngropați până la gât, ne-a vorbit ofițerul german în rusește:
– Am vrut să vă arăt și să vă dovedesc cine sunt evreii. Îi eliberam dacă arătau omenie… Dar ei au dovedit că nu au omenie, nu au recunoștință, sunt nemiloși și lipsiți de empatie… Pentru ei sunteți doar niște animale care trebuiesc să se supună lor!“
Soldatii germani au început să ne scoată din țărână, după ce ne-au scos, i-au pus iar pe evrei să scoată țărâna din șanț, apoi… I-au mitraliat pe toți…
